
Augustin Guțu – Participarea la Clubul de Criminalistică Iași a fost o oportunitate excelentă de a-mi dezvolta abilități precum observația atentă, gândirea analitică și deducția logică, și totodată mi-a îndeplinit visul de a-mi urma pasiunea pentru științele forensic și investigarea crimelor. Prin participarea la club am avut șansa de a lucra împreună cu alți membri pasionați de acest subiect și am putut împărtăși idei și informații. De asemenea, am beneficiat de explicații și amănunte precise, care mi-au oferit o perspectivă mai amplă asupra activităților și responsabilităților implicate în investigațiile criminale. As putea afirma cu deplină siguranță că datorită implicării mele în activitățile organizate de club am reușit să-mi pun mintea ,,la lucru’’ învățând practic și evadând din cotidianul anost.
Gândirea critică și deducția logica sunt esențiale în investigarea și soluționarea cazurilor în domeniul criminalisticii. Aceste abilități ajută la identificarea și analizarea informațiilor relevante, la evaluarea probelor și la construirea unor argumente solide.

Gândirea critică se referă la abilitatea de a evalua informațiile obiectiv și de a identifica posibilele erori de logică sau puncte slabe în argumente. În domeniul criminalisticii, gândirea critică poate fi aplicată în diferite situații, cum ar fi analiza martorilor și a declarațiilor, evaluarea probelor sau construirea unor argumente pentru o anumită teorie a cazului.

Deducția logică este o metodă de raționare care implică deducerea unei concluzii din premizele date. În criminalistică, deducția logică este folosită pentru a face legături între informațiile relevante și a ajunge la concluzii logice bazate pe probe.

Gândirea critică nu se bazează pe acumularea de informații, ci pe capacitatea de a procesa informația. În acest sens, în domeniul gândirii critice intră următoarele capacități:
- de a analiza informațiile pentru a identifica elementele cheie, a separa faptele de opinii și a detecta posibilele erori sau lacune în argumente.
- de a evalua informațiile și de a determina credibilitatea și relevanța lor pentru cazul în cauză.
- de a interpreta informațiile și de a face conexiuni între ele pentru a construi argumente solide.
- de a trage concluzii logice din informațiile disponibile, în special din probele adunate.
- de a evalua diferite perspective și de a recunoaște că există mai multe moduri de a interpreta aceleași informații.
- de a identifica și de a rezolva probleme, de a formula întrebări relevante și de a identifica soluții alternative.
- de a evalua și de a construi argumente solide, bazate pe fapte și probe, și de a utiliza logica și raționamentul pentru a ajunge la concluzii.

Aceste abilități sunt esențiale în investigația criminalistică, deoarece ajută la evaluarea și interpretarea informațiilor, la construirea argumentelor solide și la concluzii logice și obiective.

Pentru a dezvolta aceste abilități, este important să se acorde atenție detaliilor și să se analizeze informațiile într-un mod obiectiv și fără prejudecăți. Investigatorii trebuie să fie capabili să evalueze informațiile critice și să deducă concluzii logice din acestea, iar acest lucru poate fi obținut prin practică și prin utilizarea de exerciții de gândire critică și deductivă în pregătirea lor profesională.
Exemple concrete în care gândirea logică este utilizată în criminalistică:
Identificarea probelor și analiza lor logică: evaluarea probelor, stabilirea modului în care au fost create și traseul lor în cadrul cazului.

Evaluarea plauzibilității teoriilor: evaluarea și analizarea probelor și a altor informații relevante pentru a construi o teorie coerentă despre ce s-a întâmplat.
Identificarea motivelor și a suspecților: analiza tuturor probelor disponibile și identificarea relațiilor logice dintre acestea pentru a construi o teorie coerentă despre ce s-a întâmplat.

Analiza inconsistentei în declarații: evaluarea și analiza probelor și a altor informații relevante pentru a construi o imagine coerentă a ceea ce s-a întâmplat și a identifica discrepanțele în declarații.
Reconstituirea scenei: Gândirea logică este utilizată în reconstituirea scenelor, în special în ceea ce privește secvențele de evenimente și modul în care probele sunt legate între ele. Aceasta implică analiza tuturor probelor relevante și construirea unei teorii coerente despre ce s-a întâmplat.
Evaluarea surselor de informații: verificarea sursei de informații, a credibilității sale și a faptelor prezentate pentru a ajunge la o concluzie solidă.

Identificarea lacunelor în probe: evaluarea atentă a tuturor probelor și a altor informații relevante pentru a identifica problemele sau incoerențele care ar putea influența rezultatul cazului.

Identificarea potențialelor erori: analizarea atentă a tuturor probelor și a altor informații relevante pentru a identifica orice erori sau probleme care ar putea influența rezultatul cazului
Exemple în care deducția logică este utilizată în criminalistică
Identificarea suspecților: Se bazează pe probe și informații relevante disponibile. De exemplu, dacă există o amprentă digitală la locul crimei, investigația poate fi direcționată spre oamenii care au acces la zona respectivă.

Identificarea mobilului faptei: Se poate ajunge la o concluzie cu privire la motivul pentru care a fost comisă infracțiunea și cine ar putea fi responsabil.
Evaluarea probei: Se determină dacă proba este valabila și cum poate fi utilizată pentru a rezolva cazul.
Evaluarea mărturiei: Acest lucru poate implica analiza declarațiilor martorilor și determinarea dacă acestea sunt logice și credibile.

Identificarea circumstanțelor: Se determină inclusiv momentul, locul dar și alte informații relevante. Acest lucru poate ajuta la construirea unei imagini clare a ceea ce s-a întâmplat și cine ar putea fi responsabil pentru infracțiune.
Prin combinarea gândirii critice și a deducției logice, investigatorii pot să evalueze informațiile, să identifice posibilele lacune sau erori și să ajungă la concluzii solide. Aceste abilități sunt esențiale în investigarea crimelor, deoarece ajută la eliminarea unor piste false și la identificarea surselor de informații relevante pentru rezolvarea cazului.
Investigațiile la fața locului și audierea suspecților a fost coordonată de Augustin Guțu, elev în clasa a XII-a, Colegiul Naţional “Garabet Ibrăileanu” Iaşi
Fotografiile sunt proprietatea Clubului de Criminalistică Iași.
Irina Obrocea, coordonator Clubul de Criminalistică.